The beginning...

Inceputul e cel mai greu, intradevar! Pana iti alegi sablonu'(skin-ul), pana potrivesti culorile, pana gasesti imagini potrivite, iti vine s-o iei la fuga pe dealuri. Dar dupa ce faci vreo doua trei ture obosesti si te intorci iarasi la ceea ce te-a facut sa-ti iei talpasita. Asa, stand cu rasuflarea taiata in fata calculatorului te gandesti ce sa scrii si, la un moment dat iti zici, te gandesti tu in sinea ta cum ar fii sa scrii despre nimic. Daca te gandesti mai bine, lumea aceasta a fost facuta la randul ei din nimic, asta cu ajutorul cuvantului. Cu ajutorul cuvantului, un mijloc de comunicare pe de o parte, si pe cealalta parte e intregitorul, fauritorul acestei lumi. Dumnezeu a zis sa fie lumina, si iacata s-a facut lumina. Deci asa voi incepe si eu, incepand cu inceputul, adica cu nimicul. Dar cu ajutorul cuvantului voi dezvolta acest nimic, ii voi conferi un aer care poate va ului lumea pana la apogeul uimirii si al placerii de a citi arta cuvantului sau, dimpotriva, voi dezamagi mai pe toata lumea cu ceea ce voi scrie. Depinde si ce momente imi voi alege pentru creatia destinata acestui blog, depinde de inspiratia existenta, depinde de starea omului... De foarte multe depinde acest lucru, dar nimic nu depinde de dorinta de a-ti scrie gandurile pe hartie, de a-i impartasi blogului tau, la nenea blog ultimele noutati privitoare la viata ta. Cu ajutorul cuvantului, dorintei si a vrerii oameni buni... Am inceput un jurnal, am inceput a manca un strugure, o ciorchina. Dar cand vezi ce frumosi is strugurii parca nu-ti mai vine sa-i mananci, ci iti vine sa le faci poza intai, si sa-ti amintesti ce frumosi erau. Asa este viata...intr-un cuvant: frumoasa. Chiar daca ea mai are si boabe de struguri stricati, aceea pot fii dati la o parte, ramanand doar cei rotunzi si mari, ramanand doar fericirea si bucuria de a trai. Am ales acest titlu "the grape of life" (strugurele vietii), gandindu-ma poate la o metafora, poate la o expresie, poate la nimic. Nu vi s-a intamplat niciodata sa vreti sa faceti ceva nou, ceva ce nu a mai fost facut si sa nu stiti ce. Iar cand faceti acel lucru nu va mai aduceti aminte de unde va venit acea idee. Pai va spun eu, nu va mai ganditi atata, ca n-are niciun rost. A picat din cer, sau poate avem si noi, fiecare dintre noi momente de extraordinara si exceptionala sclipire a mintii umane, a mintii omenesti. Cine stie? Cam atat pentru inceput caci nu vreau sa va plictisesc... Am inceput cu inceputul, iar sfarsitul mai are mult de asteptat............